Pa, stres! Adio, anxietate!

Se spune că nu situațiile neplăcute prin care trecem în viață sunt vinovate de sănătatea noastră mintală, ci felul în care ne raportăm la ele. Cu alte cuvinte, trebuie să ne educăm mintea să vadă jumătatea plină a paharului, să nu hrănim gândurile și stările negative și să ocolim, pe cât posibil, motivele care declanșează stări de stres și anxietate. Vizitele la psiholog sunt și ele indicate în situațiile în care simțim că nu ne mai putem ajuta singuri. Nu este nicio rușine să mergi la „doctorul“ de minte și suflet, e exact la fel cum apelezi la serviciile unui medic atunci când ai un organ bolnav. Și e la fel de important să iei măsuri din timp, începând cu mici schimbări de life style, cu efecte majore asupra stării tale de bine.

Concediu fără motiv

Ia spune, de când nu ți-ai mai luat o zi liberă în afara zilelor de concediu petrecute anual la mare sau la munte, cu familia? Nu aud răspunsul tău, dar îl intuiesc. În cultura noastră, concediu înseamnă o săptămână la mare, vara și una la munte, iarna. Hai, două săptămâni, cu puțin noroc. Ei bine, nu este suficient. Rezervă-ți câteva zile de concediu pe an pentru a putea apela la ele în momentele în care simți că nu mai poți. Ia-ți zile libere în care să nu pleci nicăieri și să nu ai grija nimănui, ci pur și simplu să stai acasă să te odihnești, să dormi pe săturate, să-ți faci un tratament cosmetic – orice simți că te relaxează și te bucură.

Limitarea activității social-media

Studile au dovedit deja că FOMO – fear of missing out (teama de a nu rata ceva)  - nu e doar o invenție, ci o realitate a lumii moderne. Simțim nevoia să fim în orice moment conectați la noutățile oferite de social media, deși putem trăi mersi-bine și fără ele. Chiar nu e nevoie să știm în fiecare secundă ce ne fac prietenii din lista de Facebook, ce poze s-au mai postat pe instagram, ce a mai apărut nou despre celebrități sau despre oamenii politici. Nevoia de a fi la curent cu tot ce mișcă e o sursă de stres căreia merită să-i apeși butonul STOP, măcar din când în când.

„Învățarea“ spontaneității

În ultima vreme se vehiculează aproape agresiv ideea spontaneității, autenticității, a nevoii de a fi tu însuți în orice moment, fără măști și fără lucruri învățate dinainte. Ei bine, asta nu funcționează atunci când ai de făcut o prezentare la ședință, de vorbit în public, de susținut o dizertație. Dacă mergi pe ideea „văd eu ce o să zic la momentul respectiv, mizez pe intuiția mea, nu vreau să pară că citesc de pe hârtie“, o să lași la mâna hazardului prestația ta și te vei încărca inutil cu o cantitate serioasă de stres. Spontaneitatea se învață. „Naturalețea“ pe care o admiri în show-urile americane nu e ce pare a fi – totul e îndelung repetat dinainte, pe un scenariu bine stabilit, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Deci învață, repetă în fața oglinzii ceea ce ai de spus, până când totul sună firesc, ca și cum abia ți-ar fi venit acele idei în minte. Asta îți va da siguranță de sine și va elimina mult din stres.

Aprofundarea unui hobby

Ești contabilă, dar ți-ai dorit dintotdeauna să cânți la pian? Ești profesoară, dar tânjești să poți aluneca pe patine cu rotile precum elevii tăi? Niciodată nu e prea târziu să-ți urmezi pasiunile. Fă-ți timp pentru ele și te vei simți de minune și fizic, dar mai ales psihic.

Alte mici shimbări pe care să le faci:

• Redu cantitatea de cafea
• Fă sport
• Ascultă muzică
• Respiră corect (antrenând diafragma)