Matematica frumuseţii

matematica-frumusetii

Corpul perfect

Au intrat deja în legendă dimensiunile ideale ale corpului feminin: 90-60-90. Ele sunt motivul curelor de slăbire drastice la care ne supunem uneori. Secretul atractivității stă în raportul dintre aceste cifre, care este, în acest caz, de 0,66. Nu e însă neapărat nevoie să ai 90 cm la nivelul bustului, 60 în talie şi alţi 90 cm în jurul şoldurilor ca să fii percepută drept o femeie frumoasă. Important e ca raportul dintre circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor, respectiv a bustului să se situeze în intervalul 0,6-0,7.

Înălțimea (nu) contează

Chiar dacă raportul măsurilor tale bate spre perfecţiune, nu te relaxa dacă știi că ai strâns cam multe kilograme în plus. Raportul magic situat între cifrele 0,6 şi 0,7 este valabil doar atunci când se află în armonie cu alte dimensiuni, respectiv cu înălţimea şi cu indicele de masă corporală (raportul dintre greutate şi înălţimea la pătrat). Designerii adoră frumusețile de peste 1,75 m înălţime, dar mitul zeiţei longiline a fost dărâmat. Studii italiene și britanice au demonstrat că majoritatea bărbaţilor preferă femeile minione, cu înălţimea între 1,62 şi 1,65 m. Femeile foarte slabe pierd şi ele teren în faţa celor cu forme, condiţia fiind ca indicele de masă corporală (IMC) să nu depăşească cifra 20. De exemplu, la o înălţime de 1,65 m, conform acestei reguli, greutatea ta nu trebuie să depăşească 55 kg.

Cifra perfecțiunii

Mai este numită „Raportul de aur“ sau „Proporţia divină“, este reprezentată de numărul grec Phi (Φ) = 1,618 și constituie expresia matematică a perfecţiunii. Piramida lui Keops, Parthenonul, chipul Mona Lisei lui Da Vinci şi celebrele viori Stradivarius au dimensiuni care, prin raportare, se reduc la această cifră. Petalele florilor, aripile păsărilor şi chiar spiralele ADN-ului uman cuprind în formula lor dimensională proporţia Φ, de unde şi legătura dintre această cifră magică şi personificarea frumuseţii ideale. Atractivitatea chipului uman depinde și ea de proporții, de poziţionarea nasului, gurii, sprâncenelor, bărbiei. Astfel, la un oval perfect al feţei, raportul dintre lungime, considerată de sub bărbie până la linia părului, şi lăţime, măsurată în dreptul urechilor, este egal cu proporţia divină Φ, adică 1,618. De asemenea, în cazul oamenilor percepuţi drept atractivi, laturile dreptunghiului format între extremităţile buzelor şi colţul intern al ochilor respectă acelaşi miraculos raport.